Vă las aici câteva suvenire de amintire, cu care s-ar putea să nu vă mai întâlniți prea curând.
Nu mă dau în vânt după șaorma turcească/arăbească, nici după gyrosul grecilor. Dar dacă aș fi avut chef de așa ceva, n-ar fi fost nicio problemă să mă sui în avion și să dau o fugă pân’ la Paris să-mi potolesc “pohta ce-am pohtit”. De-acum însă o să merg mai des la Dedeman să mă aprovizionez cu cuie, să am unde-mi pune poftele. Nu sunt pesimist, doar vizionar.
Cum tot vizionar am fost când am cumpărat acest minunat rotisor vertical de la Delimano, alintat în limba română “Chef Vertical BBQ”. L-am luat prin 2018, la ofertă, cu numai 199 Lei. Acum face vreo 279 de lei și îl găsiți, gata epuizat, aici.
Poate face “pui pe sticlă”, cu condiția ca zburătoarea să nu depășească 1,2 … 1,3 kg. Mai face și frigărui (6 + 1 simultan), mici, kebab, ba chiar și bucăți întregi de ceafă sau cotlet de porc. Despre câteva din ele poate vă voi povesti cândva.
Face și șaorma, evident. Aici ai avantajul că ți-o faci din ce-ți place și cum îți place (dacă-ți iese). Dacă pui pe el carne de porc, nu mai face șaorma, face direct gyros. Nu consumă mult; rezistența are 1400 W și un pui îl face cam într-o oră, iar 12 mici cam în 30 de minute (faceți voi calculele de kWh). Se curăță ușor, mai ales dacă-i protejezi deflectorul din spatele rezistenței cu folie de aluminiu. Mai stropește uneori cu grăsime încinsă, dar nah, așa-i când stai la bloc.
Mai jos aveți povestea unei șaorme de pui. Carnea de pui am condimentat-o și marinat-o după cum m-a dus capul, n-am urmat o rețetă anume. Dacă vreți o șaorma ca la blog, încercați rețeta lui AdiHădean. Și nici măcar nu aveți nevoie de dispozitivul ăsta sofisticat.
Ce vă trebuie?
Pentru rotisat:
- 0,5 kg pulpe de pui dezosate, fără piele;
- 2 lingurițe usturoi granulat;
- 1 linguriță rasă boia dulce;
- 1 linguriță rasă sare marină;
- ½ linguriță piper negru (dar merge și mixt) proaspăt măcinat;
- ½ linguriță chimion măcinat (nu chimen);
- 1 linguriță sos Worcester;
- ½ lămâie (numai zeama);
- 2 linguri de ulei de măsline (sâmburi de struguri);
- 100 – 150 mL vin alb, sec (demisec).
De restul:
- 1 pachet de tortillas din făină de grâu (sau lipii libaneze);
- 4 cartofi albi, mari, pentru prăjit (circa ½ kg);
- 3 – 4 castraveți murați în saramură sau în oțet;
- 2 lingurițe/porție sos Tartar, sos Remoulade, maioneză, sos de usturoi etc. (alegeți o singură variantă, nu pe toate).
Cum procedați?
Cu o zi înainte să vă apuce pofta de șaormă, pregătiți carnea.
Dacă pulpele vi se par prea mari, tăiați-le în jumătate, deși nu prea cred că va fi cazul. Ștergeți-le bine cu șervete absorbante, puneți-le într-un vas încăpător, stropiți-le cu zeama de lămâie și sosul Worcester, apoi adăugați condimentele uscate: sare, piper, boia, usturoi, chimion – am uitat ceva?
Ungeți-vă bine pe mâini cu uleiul de măsline (asta ajută și la catifelarea pielii) și frământați bine carnea cu amestecul de condimente. Când considerați că ați obosit de atâta frământat, turnați vinul peste carne, acoperiți vasul cu o folie alimentară și dați-l la frigider pentru 24 de ore. Nu-i musai să stea atâta, însă cu cât stă mai mult în marinadă, cu atât mai bine. Acu’ dacă sunteți rupți de foame, ori numa’ curioși de ce-o să iasă, două ceasuri sunt suficiente. Însă dacă respectați cele 24 de ore recomandate, din când în când mai întoarceți carnea. Nu-i nevoie să vă puneți alarmă să vă sune din 6 în 6 ore, ca atunci când luați antibiotice.
Scoateți pe rând bucățile de carne din marinadă, scurgeți-le bine și înfigeți-le pe țepușa centrală a rotisorului, presându-le bine una peste alta. După ce le-ați așezat frumos pe toate, puteți să-i dați drumul. Nu uitați de folia de aluminiu pe care trebuie să o puneți pe ecranul deflector (asta ca să nu-l mai spălați după ce vă terminați treaba).
După vreo 30 de minute, carnea de pe extremități este făcută, dar interiorul mai are de tras (aproape cam tot pe-atât).
Dacă nu vreți să se rumenească prea tare (eufemism pentru ce mai vedeți prin poze), cu un cuțit bine ascuțit (asta dacă nu aveți un cuțit/fierăstrău electric precum un șaormar profesionist) tăiați bucățile făcute și puneți-le deoparte. Nu uitați să opriți rotisorul când tăiați carnea. S-ar putea să nu vă reușească tăiatul din mers.
Cât se învârte carnea, puteți să vă ocupați și de celelalte accesorii.
Întâi, cartofii. Curățat, spălat, scurs, feliat, aruncat în friteuza/ceaunul cu ulei încins (180 ˚C), rumenit, scurs, scos din recipient. Asta ca să fiu scurt, concis și la obiect. Aveți și niște ilustrații ajutătoare, echivalentul a 5000 de cuvinte.
Lipiile (tortillas, cum se zice pe la noi), le puteți utiliza ca atare, sau le puteți încălzi: fie 10 secunde în cuptorul cu microunde, fie câte 30 de secunde pe fiecare parte, pe aragaz, într-o tigaie în care NU puneți unt, ulei, untură, osânză, seu, margarină, Nutella, ori alte grăsimi de origine vegetală sau animală, naturale sau artificiale. Tigaia poate fi albă sau neagră.
Mai rămâne doar să asamblați șaorma. Cum nu prea mă pricep la ambalare (sic), am lăsat ingredientele așa întinse pe lipie.
Dacă vreți să călătoriți înapoi în timp, pe vremea când puteați să vă duceți la fast-food fără să vă întrebe miliția de sănătate, împachetați ingredientele în lipie, lipia în folie de aluminiu, ori în ziar, dacă vă e teamă că faceți Alzheimer (relax, tot Covid19 o să scrie la cause of death) și plimbați-vă cu ea din bucătărie în balcon și retur, via living.
S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!