De Crăciunul anterior (2019 adică), am primit, printre altele, și niște condimente turcești. Astea.
Pe care le-am transformat într-un minunat amestec de condimente turcești. Acesta.
După cum se poate observa, pe eticheta originală, în limba turcă, sunt opt ingrediente: mane, çemen, kekik, toz biber, poy, sumak, kișniș, pul biber. În traducere au rămas doar șapte: mentă, cimbru, boia dulce, chilli, sumak, coriandru, cemen. Bănuiesc că traducătorul nu s-a mai obosit să traducă toz biber( piper măcinat), că avea deja pul biber (chilli/ardei iute), care tot biber era. Am identificat, în final, ce-au vrut să zică cu cemen/çemen. Este vorba de schinduf, fenugreek în engleză și çemen otu pre limba sultanului.
Cum pe nici una din variantele de etichete nu scria la ce se folosește amestecul de mirodenii descris anterior, m-am gândit că sigur o să meargă cu un cotlet de porc. Bănuiesc că asta a fost și intenția celor care l-au pus pe piață, dar din motive lejer dictatoriale de Recep Tayyip (aka Erdoğan) n-au putut-o scrie în gura mare.
Cu cele indicate în procedura de mai jos puteți obține opt porții decente mici de friptură cu cârnați, lângă care mai puteți arunca niște cartofi copți în coajă (tot opt bucăți, una per persoană), niscaiva murături și un strop de zeamă bordeleză – de struguri fermentați, nu de sulfat de cupru (II) pentahidrat amestecat cu hidroxid de calciu și dizolvate ambele în monoxid de dihidrogen*.
* – pentru cei mai puțin inițiați: [CuSO4×5H2O + Ca(OH)2+ H2O][ ]l
Ce vă trebuie?
- 850 g cotlet de porc fasonat, fără os;
- 500 g cârnați subțiri picanți (78% porc, 10% vită, 12% apă, sare și alte chestii);
- 1 lingură (cca) amestec de condimente turcești: mentă, schinduf, cimbru, piper, boia dulce, sumac, coriandru, boia iute;
- 8 lingurițe de sos Worcester;
- 1 lingură (cca) de fulgi de sare aromatizată cu leurdă;
- 2 linguri de ulei de sâmburi de struguri;
- 250 mL vin alb demisec;
- 250 mL apă.
Cum procedați?
Luați bucata întreagă de cotlet, ștergeți-o cu șervete absorbante, apoi feliați-o perpendicular pe fibră. Feliile, opt la număr, ar trebui să aibă cam 1,5 – 2 cm grosime.
Într-o tavă încăpătoare turnați uleiul și apoi treceți prin ulei bucățile de cotlet (față – verso). Așezați apoi feliile de cotlet așa cum vedeți în imaginea ajutătoare, astfel încât să nu se suprapună. Chiar dacă inițial vor sta ceva mai înghesuite, cu timpul se vor distanța social.
Presărați amestecul dreptcredincios de condimente peste porcul ghiauresc, apoi miruiți fiecare bucată de cotlet cu o linguriță de sos Worcester. Presărați și niște fulgi de sare de la Ikea (nu vă speriați, se vinde gata asamblată), dar nu prea multă, întrucât sosul Worcester, prin definiție, conține suficientă clorură de sodiu.
Turnați în tavă, pe lângă cotlete (ca să nu spălați condimentele), vinul și apa. Ordinea de turnare nu contează, cele două lichide sunt perfect miscibile și, în anumite condiții, se pot transforma dintr-unul într-altul.
Acoperiți acum etanș tava cu o folie de aluminiu și dați-o la cuptorul pe care în prealabil l-ați încins la 190 – 200 ˚C.
Lăsați tava în cuptor o oră, după care o scoateți, dați deoparte cu grijă folia de aluminiu, apoi uitați-vă la carne. Arată așa?
Oricum ar arăta, întoarceți-o pe partea opusă, acoperiți din nou tava cu folia de aluminiu (se poate refolosi dacă n-ați distrus-o când ați decopertat tava) și mai dați-o pentru încă 45 de minute la cuptor, în aceleași condiții de presiune și temperatură.
Între timp, dacă mai aveți loc în cuptor, puteți pune cartofii la copt. Spălați, șterși bine de excesul de umiditate și împachetați individual în folie de aluminiu. Cred că nu trebuie să vă reamintesc că toți cartofii trebuie să aibă aproximativ aceeași dimensiune. În caz contrar, fie cei mai mici se vor arde până când cei mari sunt gata făcuți, fie cei mari vor rămâne cruzi la mijloc atunci când cei mai mici vor fi numai buni de mâncat.
La capătul celor 45 de minute, scoateți din nou tava cu friptură din cuptor și întoarceți feliile de cotlet. Deja aveți suficient spațiu în tavă ca să adăugați și cârnații ușor picanți.
Mai acoperiți o dată tava cu folie de aluminiu și dați-o încă 20 – 30 de minute la cuptor.
Acum puteți îndepărta definitiv folia de aluminiu, dar procesul nu s-a încheiat.
Mai dați tava la cuptor încă 15 – 25 de minute, neacoperită, cât să scadă zemurile și să se rumenească cotletele și cârnații. Și să arate cam așa:
În acest timp probabil s-au copt și cartofii, așa că-i puteți scoate din folie. Cu atenție, că sunt fierbinți. Nu vă lăsați păcăliți de temperatura foliei în care au fost înveliți.
Peste cartofii tăiați în jumătate puteți pune sare și unt, dar mai bine zic eu că ar merge un sos de iaurt cu usturoi (vezi aici cum se face și cam cât timp îți ia pregătirea lui).
Peste cotlete puteți pune ceva sos din tavă (Atenție, conține grăsimi saturate!). Sau cârnați.
Ca să mai echilibrați energetic meniul, puteți pune niște castraveți murați în saramură sau în oțet (în farfurie) și niște vin de Bordeaux (în paharul de lângă farfurie).
S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!