Auzim din ce în ce mai des această afirmație: “Conservele făcute acasă nu se compară cu cele din comerț”, fie că este vorba de gemuri, dulcețuri, compoturi, zacuști, murături și lista poate continua cu bulion, pastă de tomate, pastă de ardei, ardei copți, vinete, varză murată, dovlecei, bureți ș.a.m.d. Afirmația este absolut corectă, atâta timp cât accentul este pus pe “nu se compară”. Într-adevăr, nu se compară, întrucât – cum zice o vorbă din popor, comparăm mere cu pere.
Să mă explic:
Când spunem “X nu se compară cu Y”, cu sensul de “X este net superior lui Y”, trebuie să precizăm neapărat din ce punct de vedere? sau, conform cărui criteriu? Cu alte cuvinte, trebuie să definim funcția obiectiv (o noțiune pe care mi-am însușit-o temeinic la cursul de “Optimizări în industria chimică” pe care l-am parcurs în anul IV de facultate – spun asta doar pentru ca să vă dați seama că sunt absolvent de studii universitare 
).
Dacă răspunsul pe care l-ai dat este “din toate punctele de vedere”, cu siguranță ai să vii în toamnă, la reexaminare . Din considerente de marketing (o “știință” cu ajutorul căreia ești convins, prin varii mijloace, să cumperi un anumit produs, chiar dacă nu-ți este strict necesar), s-au încetățenit, în “social media” și nu numai, câteva stereotipuri/mituri, pe care încerc să le desteoritipizez/demitizez în cele ce urmează.
1. Produsul meu este natural
Foarte multă lume asociază “natural” cu “sănătos”. Serios? Mătrăguna, curara, veninul de viperă și multe altele sunt “naturale”. Dar sunt și sănătoase? Și ciuperca asta este naturală:
(Sursa Foto)
2. Produsul meu nu conține conservanți
Dar, dacă ne uităm în lista de ingrediente, vedem că el conține: sare, zahăr, zeamă de lămâie ș.a.m.d. Toate aceste ingrediente, foarte comune – de fapt, sunt conservanți pe care omenirea îi folosește de sute (pe unele) ori chiar mii de ani (pe altele).
3. Produsul meu nu conține E-uri
Să fim serioși. E-urile nu sunt “chestii interzise în alimente, că ne omoară”. Sunt un sistem de clasificare al aditivilor alimentari, în care intră o multitudine de substanțe. Aerul (cu circa 79% azot și 21% oxigen) este compus din “E-uri”: E 941 – azot, E 948 – oxigen.
4. Produsul meu nu conține aditivi
Conform DEx, un aditiv este “o substanță care se adaugă unui produs pentru a-i ameliora proprietățile sau pentru a obține noi calități”. Adică: sarea, zahărul, zeama de lămâie, mierea ș.a.m.d. sunt aditivi.
(Sursa Foto)
5. Produsul meu este preparat după o rețetă tradițională, de pe vremea bunicilor
A căror bunici? Alor tăi sau alor mei? Dacă tu ai 20 de ani, vremea bunicilor tăi înseamnă ani 1950 – 1960. Vremea bunicilor mei înseamnă anii 1920 – 1930. Având în vedere evoluția societății omenești, cele două perioade nu se pot compara din punct de vedere tehnologic. Pentru că dezvoltarea tehnologică este exponențială, nu liniară.
6. Produsul meu este făcut “comme a la mere a la maison”, adică “ca la mama acasă”
Acasă la mama mea, sau acasă la mama ta? Iarăși o diferență căreia i se aplică punctul 5.
7. Produsul meu este: 1: organic; 2: eco; 3: bio
La primul punct, râd de tine chimiștii, pe dualitatea organic (compuși pe bază de C și H)/anorganic (ceilalți compuși).
La punctul 2 râd de tine ecologiștii (vezi definiția ecosistemului).
La punctul 3 râd de tine biologii (mă abțin de la explicații, nefiind biolog).
Acum revin la întrebarea din titlu și la definiția “funcției obiectiv”:
Pentru industria alimentară, funcția obiectiv înseamnă:
- calitate constantă a produsului;
- conservabilitate a produsului în conformitate cu termenul (obligatoriu) declarat pe ambalaj;
- securitate maximă a produsului, conform normelor HACCP (adică fără corpuri străine, fără proprietăți organoleptice alterate, fără toxiinfecții alimentare);
- profit maxim cu cheltuieli minime.
Nu-i așa că nu prea seamănă cu ceea ce își propun micii producători locali, ale căror obiective s-ar rezuma la:
- produc cât pot produce;
- produc la calitatea pe care mi-o permite neutilizarea îngrășămintelor, pesticidelor, fungicidelor, raticidelor, rodenticidelor ș.a.m.d.;
- produc în cantități mai mici decât ar fi necesare unui consum de masă;
- nu pot garanta uniformitatea calității de la un sezon la altul, de la un an la altul;
- în funcție de obiectivele de mai sus cer, pentru produsele mele, un preț de 3 – 5 – 7 – 10 ori mai mare decât cel al producătorilor industriali, doar pentru că produsul meu este bio, organic, eco, natural, fără aditivi, fără conservanți, fără E-uri, făcut “ca la mama acasă”, preparat “după o tehnologie milenară” și așa mai departe.
NU spun că unele sunt RELE, iar altele sunt BUNE. Decizia vă aparține.
(Sursa Foto)
S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!