Când spunem Franța, spunem Paris, spunem baguette, spunem croissant, dar spunem și vin. V-am mai povestit despre vinurile Franței, aici, aici și aici.
Revin cu câteva detalii. Primul dintre ele ar fi, că oriunde te-ai afla, într-un bar, într-un bistro, într-o cafenea (ca să nu vorbim despre restaurante), cere vin și ți se va da. La pahar (14 – 15 cL), la “lalea/tulipe” sau la “quart” (25 cL), la “demi-bouteille” (37,5 cL), la “demi” (50 cL), sau la “bouteille” (75 cL). Uneori apare și denumirea de “pichet” (de 25 sau 50 cL).
În “carte des vins” sunt aranjate după culoare ( blanc, rosé, rouge, moussante) și după regiunea/zona de origine. Care va să zică, nu poți greși comanda.
În localurile “pentru turiști”, dar și în cele pentru cei “de-ai casei”, vinurile comandate “la pahar” vin așa cum ai cerut: direct în pahar. Eventual cu un supliment de măsline, alune, covrigei, ori chipsuri. Sunt și localuri “mai superioare”, în care ți se toarnă în pahar, în fața ta, direct din sticlă, vinul pe care l-ai comandat. Chestia asta se întâmplă, de obicei, în provincie.
Dacă lista de vinuri a localului este lungă, sunt două posibilități: (1) – ai nimerit într-un local cu renume, local care-și permite să satisfacă o gamă largă de gusturi oenologice; (2) – ai nimerit într-o zonă turistică în care, dintr-un bidon de 10 L de “vin de table rouge”, clienții primesc, la alegere, Bordeaux, Beaujolais, Chinon, ș.a.m.d.
Dacă sunteți flămânzi și vreți neapărat să mâncați, intrați în restaurantele deschise între 12-14 (la prânz) sau 19 – 23 (seara). Nu riscați țeapa celor deschise 24/24, 7/7 – astea sunt pentru turiști, ăia care mănâncă o dată și nu mai revin (lista lor este prea lungă pentru a o detalia aici. Nici măcar Tripadvisor.com nu le găsește pe toate). Uitați-vă pe meniu. Prea multe feluri (peste 10) = mâncăruri decongelate de la Carrefour (sau similare). Când au în meniu 4 – 5 feluri principale, însoțite de observația “faite a la maison” puteți comanda liniștiți. Dacă vreți și-un pahar de vin, uitați tot ce-ați învățat acasă, în România. Pentru că:
- Vinurile franțuzești, în marea lor majoritate, sunt seci (peste 99%);
- Francezii țin foarte mult la asortarea vinului cu mâncarea, deci: la pește și fructe de mare, comandați “blanc”; la vită (indiferent cum e gătită), comandați “rouge”, iar când sunteți în impas, comandați “rosé” – n-o să vă pară rău;
- Atenție cât puteți duce (mă refer la vinuri): cu cât cantitatea comandată inițial este mai mare, cu atât prețul (raportat la unitatea de volum) este mai mic.
Și încă o sugestie, finală: dacă cunoașteți limba franceză (chiar și la nivel de școală generală/liceu), nu ezitați s-o folosiți! Am observat, vreme de plus que 15 années, cum se comportă “garçonii” cu cei care nu rup o boabă de franceză, a côte de cei care știu a zice mai mult decât “pardon”, “merçi”, “bonjour” & “furculision”.
S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!