Când e vorba de cumpărat pește, prefer să-l iau cât mai proaspăt cu putință. Și mai proaspăt decât viu, nu cred că se găsește. Achiziționarea de pește viu implică un drum fie până la Selgros, fie până la Peștișorul Auriu, la Piața Centrală. Oferta este însă limitată la crap și păstrăv. Când cei de la Peștișorul Auriu aveau magazin la Piața Sud mai găseam și sturioni prin acvarii. Nu știu dacă mai au și acum, că n-am mai trecut de mult pe acolo. Pe site zice-se că au.
După ce am pățit-o cu un ton “proaspăt” de vreo 2,3 kg pe care am fost nevoit să-l dau dirct la reziduuri menajere de proaspăt ce era, parcă am o reținere când e vorba să cumpăr pește. Când mai trec prin Selgros cumpăr pește “neviu” doar dacă prind momentul când se apucă de filetat marfă proaspătă. Așa am reușit să iau două fileuri mari de crap, care băteau cam la 600 – 700 g bucata, pe care le-am tranșat și le-am congelat.
La fel am procedat și cu păstrăvii gata filetați pe care i-am congelat individual. Singurul dezavantaj? Trebuie să aflu cu o zi înainte când am poftă de pește, ca să-l scot din timp la dezghețat. După cum bine știți, că v-am mai spus-o de nenumărate ori, peștele congelat trebuie lăsat să se dezghețe lent, la temperaturi scăzute (2 – 3 ˚C), în frigider. Dacă-i forțăm dezghețarea aducându-l direct la 20 – 25 ˚C, cufundându-l în apă caldă sau utilizând funcția “defrost/dezghețare” a cuptorului cu microunde, nu facem decât să stricăm bunătate de pește. Cea mai afectată este textura. În plus, sub acțiunea microundelor, părțile mai subțiri riscă să se gătească înainte de vreme, practic fierbând în umiditatea proprie.
Scoateți deci de cu seară peștele din congelator, adăpostiți-l în frigider până a doua zi când puteți să-l pregătiți.
Spălați-l mai întâi cu apă rece, apoi îndepărtați apa în exces cu șervete absorbante.
Asezonați-l cu sare, piper și ungeți-l cu un strop de ulei, apoi lăsați-l la loc răcoros până îi vine vremea să poposească pe grătarul bine încins.
Dacă poftiți la saramură de pește, începeți mai întâi cu aceasta. O puteți face în varianta clasică (pe care o găsiți aici), sau pe “repede înainte”, așa cum v-am povestit aici.
Cu o zi înainte copsesem niște ardei capia, așa că mare parte din saramură era rezolvată.
Ca să fac economie de timp am optat pentru varianta de saramură rapidă, adică cu pulpă de roșii din conservă.
Cât fierbe saramura, puteți să puneți de mămăligă, iar cam cu 10 minute înainte de finalizarea și răsturnarea mămăligii, puneți la încins tigaia-grill.
În tigaia bine încinsă așezați fileul de păstrăv și feliile de crap cu pielea în jos. Cum le-ați scăpat pe grill, așa le lăsați. Nu mai încercați să le aliniați sau să le așezați mai estetic până când va trebui să le întoarceți.
După 4 – 5 minute puteți întoarce păstrăvul pe partea opusă, iar fileurile de crap rotiți-le cu 90˚.
În 2 – 3 minute păstrăvul e făcut și poate fi extras de pe grill, iar bucățile de crap mai pot fi rotite pe partea opusă, unde mai rămân 2 minute.
Întoarceți bucățile de crap și pe partea care n-a fost în contact direct cu grillul, lăsați-le 2 minute, după care le puteți da deoparte. Ultimele 2 minute puteți stinge flacăra de sub grill, acesta acumulând deja suficientă căldură cât să gătească bucățile de pește.
De-acum nu vă mai rămâne decât să vă puneți peștele și mămăliga în blide și să turnați saramura peste pește. Chestia asta cu ținut peștele fript 10 – 15 – 20 de minute în saramura fierbinte n-am avut niciodată răbdare s-o fac. Poate cel mult au stat în contact direct peștele cu saramura preț de-o pălincă pentru poftă de mâncare.
Cu sau fără pălincă înainte, peștele trebuie însoțit de-un pahar cu vin. Alb, rece și sec. V-aș recomanda un Chablis Burgund, iar în lipsa acestuia un mai acessibil Chardonnay de Sâmburești.
S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!