Am purces întru scrierea acestui articol drept urmare a unui comentariu de tip “mușcă și fugi” la o postare privind tonul roșu. Comentatorul, probabil bine documentat de pe Google, a auzit despre “fake tuna” (ton fals, pentru cei mai puțin inițiați în tainele limbii engleze), subiect pe care l-am căutat printre articolele indexate de “Scholar Google”, adică articole zise și “științifice”. Cam toate aveau aceeași referință, un articol de la oceana.org, un studiu care analiza, în detaliu, peștii vânduți pe post ton în restaurantele din SUA, mai ales în produsele de tip “tuna sushi” (un preparat japonez bazat, în mare, pe orez fiert și pește crud, pentru profani). Există o mulțime de articole pe net care ne arată că tonul vândut de marile lanțuri de restaurante nu este ton. Dar în Statele Unite ale Americii! Dați o căutare pe Google cu “fake tuna in Romania”. O să fiți surprinși de ceea ce veți găsi!
Internetul fiind locul în care oricine poate scrie tot ce-i trăznește prin cap, circulă prin el (și datorită conspiraționiștilor care se cred “mai superiori” decât restul pământenilor) o sumedenie de legende care clamează că: 1 – tonul nu este ton; 2 – tonul roșu este de fapt ton “normal” artificial colorat; 3 – somonul de crescătorie este îndopat cu coloranți ca să arate precum somonul sălbatic; 4 – pangasiusul de crescătorie este hrănit cu urină; 5 – mori dacă mănânci pește asociat cu lactate (ori măcar te îmbolnăvești grav și ireversibil), iar exemplele pot continua la nesfârșit… Vă las plăcerea de a le descoperi singuri, dacă aveți timpul și abilitățile necesară pentru asta.
De bună seamă, mulți dintre voi sunteți familiarizați cu preparatele pe bază de conserve de ton. Unii dintre voi au observat că există și ton miniatural, ceva mai mic decât tonul de sute de kile cu care fost-ați învățați.
Revenind la tonul nostru, ăla mare, achiziționat din hypermarket, să vedem cum îl putem pregăti.
Ce vă trebuie?
- 400 g (1 pungă), conținând 3 fileuri de ton congelat și glazurat, de la Edenia;
- 3 lingurițe de ulei de măsline;
- Piper negru măcinat cu lămâie, sare afumată – după gust, pentru asezonare;
- 3 felii de lămâie (pentru decor);
- 3 roșii cherry (de asemenea, pentru decor);
- Câteva picături de ulei de măsline aromatizat cu lămâie.
Pentru garnitură:
- 6 cartofi albi, medii (câte 2 per porție);
- Sare marină sau sare roz de Himalaya condimentată cu ierburi italienești – după gust.
Pentru salată:
- ½ pungă (80 g) salată Chef de la Eisberg (mai multe despre produsele Eisberg, aici);
- 2 – 3 linguri de dressing cu susan prăjit (care mai conține și ulei de rapiță, sos de soia, zahăr brun, oțet, sare, extras de drojdie, gălbenuș de ou). Dacă nu găsiți, îl puteți înlocui cu o vinegretă din sare, piper, ulei de măsline, oțet balsamic și/sau zeamă de lămâie.
Cum procedați?
Mai întâi pregătiți garnitura de cartofi copți, care durează cam un ceas.
Spălați bine cartofii, ștergeți-i cu șervete absorbante și dați-i la cuptorul preîncălzit la 220 – 230 ˚C, pe raftul cel mai de jos, pentru 45 – 60 de minute. La final, se vor prezenta cam așa:
Tonul congelat îl puneți la frigider, în ambalajul original, ca să se dezghețe lent, peste noapte. Odată dezghețat îl scoateți din ambalaj, îl presați ușor cu șervete absorbante ca să eliminați excesul de apă, apoi îl lăsați pe o farfurie, cam 45 de minute, cât să ajungă la temperatura ambiantă. Îl asezonați cu sare și piper, îl stropiți cu ulei (pe ambele părți).
Încingeți tigaia-grill la temperatură maximă și puneți fileurile de ton în tigaia foarte bine încinsă. De aici începe partea cu “de gustibus”. Cât rumenim fileurile? Dacă tonul îl vreți rare (“în sânge”, cum s-ar zice pe la noi), câte 1 minut pe fiecare parte este suficient. Pentru medium rare sunt suficiente 2 minute pe o parte și un minut și jumătate pe partea opusă (o să iasă cam așa cum arată în poza de deschidere). Dacă îl vreți well done (adică bine făcut – nu vă recomand această variantă decât dacă sunteți înnebuniți după carnea cenușie și uscată ca iasca), câte 3 minute pe fiecare parte sunt suficiente (rețineți că procesul de gătire continuă chiar și după ce ați scos tonul din tigaie).
Nu vă mai rămâne decât să montați farfuria de servire: bucata de ton decorată cu feliuța de lămâie, roșia cherry, cartofii copți tăiați în jumătate pe lungime și asezonați cu sare, totul stropit cu puțin ulei de măsline aronatizat cu lămâie. Și, bineînțeles, porția zdravănă de salată, cu dressingul aferent. Nu uitați vinul. Fie un Riesling Italian sec, fie o Fetească Regală (demisec). Oricare ar fi alegerea voastră, vinul trebuie să fie rece (10 – 12 ˚C).
S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!