Ăia de zic că din cotlet de porc rezultă o friptură fadă și uscată, ori mint, ori sunt bucătari de duminică. Contraargumentele le descoperiți după ce urmați cu sfințenie procedura din manualul operațional de mai jos.
Ce vă trebuie?
- O bucată întreagă de cotlet de porc, de 1 – 2 kg – cu tot cu os, slănină și șoric;
- O căpățână de usturoi;
- 250 mL (sau ¼ L dacă vă este mai ușor) de vin alb, sec – recomand călduros un Chardonnay, ori de la Murfatlar, ori de la Sâmburești;
- 1 lingură de ulei din sâmburi de struguri;
- 1 linguriță de sare afumată;
- 1 linguriță de piper mixt, proaspăt râșnit;
- 1 linguriță de boia dulce;
- 1 linguriță de cimbru uscat.
Cum procedați?
Începeți prin a șterge bine bucata de carne cu șervete absorbante. Spălarea nu-i necesară decât dacă, eventual, ați scăpat carnea pe jos. Și nici măcar atunci.
Luați un cuțit foarte bine ascuțit (înainte de a-l folosi ar fi bine să vă testați alcoolemia) și crestați șoricul și slănina, de-a lungul bucății de carne, lăsând între crestături cam 13,7 – 15,3 mm.
Presărați peste bucata de cotlet sarea afumată (apăsați-o cu degetul să intre în carne), piperul, cimbrul și boiaua, apoi frecați/masați energic, întru pătrunderea miresmelor în halca de carne. Odihniți-vă puțin – și voi, și carnea.
Ungeți o tavă înaltă cu puțin ulei, puneți în tavă bucata de carne (cu șoricul în sus) și aruncați în tavă cățeii de usturoi, necurățați, doar zdrobiți ușor cu latul cuțitului.
Turnați ușor peste carne vinul (cu atenție, să nu spălați condimentele de pe ea), acoperiți tava cu o folie de aluminiu și dați-o apoi la cuptorul în prealabil preîncălzit la 190 – 200 ˚C.
După vreo 45 de minute scoateți folia de aluminiu, întoarceți bucata de carne cu susul în jos și mai zvârliți-o în cuptor, neacoperită, pentru încă 20 de minute.
Luați apoi o bucată de hârtie de copt, umeziți-o bine de tot, stoarceți-o, apoi acoperiți cu ea conținutul tăvii.
Mai lăsați-o să nădușească încă o juma’ de ceas în cuptor, apoi scoateți coviltirul tăvii.
Dați din nou tava la cuptor, neacoperită, să scadă sosul (eventual puteți unge carnea, când și când, cu sosul din tavă, ca să nu se usuce). Mai lăsați-o așa cam încă 20 – 30 de minute. Dacă aveți un termometru (nu de-ăla medicinal), controlați temperatura în mijlocul (centrul termic al produsului, am zice noi, experții) bucății de cotlet (NU lângă os!). Dacă s-a dus peste 74 – 78 ˚C, e făcută.
Scoateți carnea din tavă, ambalați-o în folie de aluminiu și lăsați-o la odihnă 10 – 15 minute (am zis prin alte locuri din ce motiv, nu mai repet). Acum e numai bună de tranșat în felii de circa 1,5 cm grosime.
De data asta nu m-am mai obosit cu cine știe ce garnitură sofisticată. Un boț de mămăligă fierbinte și vârtoasă, câteva linguri de mujdei de usturoi dres cu zeamă de roșii și un pahar de Fetească de Tohani. Neagră ca o locomotivă cu aburi care trece noaptea printr-un tunel, cu felinarele stinse.
S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!